Ce se întâmplă,
atunci când Horny Dyke, o adevărată powerwoman, se întâlnește cu pisica depresivă Zorka, când niște corbi periculoși amenință o biată rățușcă de cauciuc, când hoinarul Mita Kombajn ascultă cu sufletul la gură poveștile cu partizani depănate de Momirka, iar supereroul Lavanderman (Omul de levănțică) e chinuit într-una de coșmaruri?
E vorba de
comiXconnection – strip, bandă desenată, strip, képregény, стрип
Pe cât de diferite între ele sunt cuvintele care desemnează mediul benzii desenate în aceste limbi, pe atât de variate sunt formele pe care le îmbracă el în Croația, Slovenia, România, Ungaria, Serbia sau Bosnia și Herƫegovina. Istoria acestor forme reflectă la modul nemijlocit istoria politică precum și gradul de deschidere al societăților respective față de această formă de comunicare artistică. De aceea, granițele trasate între mainstream și underground sunt și ele diferite de la o țară la alta. comiXconnection prezintă așa-numitele independent comics – în sensul cel mai larg al acestui termen – din șase țări diferite, punând în evidență atât deosebirile, cât și posibilele legături dintre ele.
În centrul atenției nu se află doar artiștii și ultimele lor creații. La fel de importantă este rețeaua de relații pe care le stabilesc ei înșiși sau în care sunt prinși într-un fel sau altul: astfel, numeroși autori de benzi desenate se organizează în colective, cluburi sau grupări, în cadrul cărora fac schimb de expriență sau editează fanzine și reviste. În conținut, formă și stil, lucrările lor refuză să intre în circuitul pieței, autorii lor distanțându-se astfel de benzile desenate comerciale, aparținând mainstream-ului. Primele se adresează unui public special, căruia nu i se adresează prin intermediul obișnuitelor strategii de piață.
Dar cum ajung așa-numitele independent comics la cititorii lor? Pentru aceasta a luat ființă o rețea alcătuită din oameni hotărîți, plini de entuziasm, din diferite asociații, edituri și librării. Aceaștia actionează atât la nivel național, cât și internațional, organizând festivaluri, expoziții și workshop-uri și reușind să convingă editorii și sponsorii să le dea concursul. În acest fel, aceștia reușesc să facă cunoscute benzile desenate, întreținând în același timp și contactele și schimburile de experiență dintre artiști, strângând firele acestei rețele atât de variate.
Totuși, acele mental maps create de fiecare rețea în parte sunt caracterizate de o orientare exclusivă de genul „cu fața înspre vest și cu spatele unii la alții”. Cel mai adesea, vecinii din imediata apropiere sunt pur și simplu scăpați din vedere. Tocmai acest aspect este luat în considerare în cadrul proiectului comiXconnection, axat pe banda desenată din șase țări diferite. El își propune să atragă atenția nu numai asupra legăturilor deja existente între ele, ci și a altora, posibile în ciuda granițelor istorice, politice, lingvistice și mentale.
„O bandă desenată se ivește rareori singură!” Aceasta presupune și aportul altor arte cum ar fi ilustrația, design-ul grafic, animația, street art, graffiti, muzica sau performance-ul. E de sperat că diferitele schimbări și extinderi de perspectivă care se creează din această alăturare a unor limbaje artistice atât de diferite vor avea ca efect noi sinergii pe scena artistică, precum și o receptare și valorizare mai intensă a acestui tip de benzi desenate. Last but not least, enorma diversitate de formule de care dispune banda desenată ca mediu artistic deschide drumuri noi și în alte domenii în care ea va putea fi folosită ca formă inovatoare de comunicare.
